Luatu-s-au strâgile,
Strâgile şi scorpiile,
Râmnitorii şi moroii,
Dimpreună cu strigoii,
Pe cărare rourată,
Pe cărare necălcată,
La o margine de sat,
Unde-i locul necurat.
Foc mare or încropit
Şi s-or pus pe dănţuit,
Ochiul rău or ridicatu,
Mana vacii c-or luatu!
Strâga! Strâga!
Duhul necurat...
Strâga! Strâga!
Rău o blăstămat!
Cu farmecele în mân
Şi cu râhna-nhiptă-n sân,
Cu selnicul la chişior
Şi untură de dihor,
Gubăvia o-mpărţea
La oricine le-ntâlnea,
Zgaiba animalelor,
Într-un fapt de promucior...
Du-te, strâgă, pe pustie,
Unde nime' nu te ştie!
Cu biciul te-oi biciui,
Până pielea ţi-o plesni!